În perioada 30 septembrie-3 octombrie, IP Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” a fost vizitată de Tamelis Algimantas, decan al Facultăţii de Medicină de la Universitatea Lituaniană pentru Ştiinţele Sănătăţii, cu scopul de a desfăşura misiunea de expertizare din cadrul Programului TAIEX al Comunităţii Europene.

      Pe data de 1 octombrie, Tamelis Algimantas a avut o întrevedere cu prorectorii, decanii, prodecanii, şefii de subdiviziuni şi alţi reprezentanţi ai Universităţii. În cadrul acesteia, expertul a realizat o prezentare cu privire la experienţa UE şi practicile avansate în dezvoltarea instruirii clinice şi a abilităţilor practice în medicină. În comunicarea sa, Tamelis Algimantas, a precizat care sunt cerinţele Uniunii Europene privind instruirea medicilor, iniţiativele cu care au venit mai multe universităţi şi a formulat câteva recomandări cu privire la ajustarea actelor normative universitare (regulamente, curriculum etc.). Agenda oficialului a inclus şi vizitarea Centrului Universitar de Simulare în Instruirea Medicală. 

       Expertul din Lituania a vorbit despre Directiva 2005/36/EC privind recunoaşterea calificărilor profesionale, potrivit căreia instruirea în domeniul medical parcurge trei etape: instruirea de bază, instruirea medicală a specialistului şi instruirea specifică. Pentru formarea specialiştilor în domeniul medical trebuie să se ţină cont de scopurile, obiectivele şi rezultatele învăţării (learning outcomes), care necesită o atenţie deosebită. Potrivit expertului, rezultatele învăţării reprezintă coloana vertebrală a programului de instruire. Chiar dacă cunoştinţele reprezintă baza, într-o universitate trebuie să se obţină mai mult de atât, să se ajungă la înţelegere şi aplicare.

       Întrebat cum au reuşit să treacă de la programe analitice de tip sovietic, la cele de tip european, decanul Facultăţii din Lituania a menţionat ca primă etapă a constituit trecerea la Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS), un sistem orientat către student, care vine să măsoare nu doar numărul de ore, ci şi volumul de muncă depus de fiecare student pentru a învăţa. Cea de-a doua etapă (iniţiată în 2004) a presupus schimbarea în totalitate a programelor analitice şi includerea metodelor instruirii bazate pe probleme.

       Expertul a ţinut să sublinieze că instruirea trebuie să fie centrată pe student şi să urmărească rezultatul final – adică ce va cunoaşte acesta, ce va înţelege şi ce va fi capabil să aplice. Programele analitice trebuie să descrie clar ce trebuie să cunoască un student (rezident) la un anumit nivel, cum va obţine cunoştinţele, şi cum vor fi acestea evaluate.

       La finele acestei misiuni, Tamelis Algimantas a prezentat un raport cu recomandări pentru IP USMF  ”Nicolae Testemiţanu” privind instruirea clinică şi dezvoltarea abilităţilor practice ale studenţilor, precum şi elaborarea cadrului legal naţional cu privire la instituirea şi funcţionarea spitalului universitar.

       Printre recomandări, expertul a specificat că trebuie ajustată perioada de instruire prin rezidenţiat conform cerinţelor Uniunii Europene. În plus, expertul a menţionat că programul de instruire pentru rezidenţiat trebuie să includă atât activităţi practice, cât şi teoretice. Formarea rezidenţilor trebuie să se realizeze în universitate sau într-un spital, care să corespundă anumitor cerinţe de instruire.